ce ascultam luna asta

3 DOORS DOWN - here without you
un slide dragut si o melodie care iti ramane in cap o perioada mare de timp.



JIMMY EAT WORLD - 23
mai am 2 ani si ceva...

East side Story

hai ca am amanat destul. si cum nu vreau sa ramana doar o amintire, trebuie sa las o urma a acestui episod.
Multi fani ai actorului, prezentatorului si polivalentului Florin Calinescu s-au intrebat timp de 2 ani de ce naiba s-a tuns la chelie intr-o perioada din viata lui. Anul acesta am aflat de ce.
Filmul anului in Romania, un thriller care te tine cu sufletul la gura, cu un final neasteptat.

avand motto-ul "tema, ideea si morala este banii. banii este fericire, restul tot e amagire." trailerul filmului anunta o antiteza nemaiintalnita in zilele noastre. De la Florin Calinescu si Monica Merisan (o prezenta proaspata si care face fata cu brio playback-ului pe tot parcursul filmului) pana la Romica Tociu, Cornel Palade , si personajul principal VIO interpretat de Sorinel the golden kid.


acum ca am facut prezentarile, sa trecem la comentarii.
In primul rand, nu ma asteptam sa gasesc filmul la Multiplex.
ca sa citez pe cineva "am ramas perplex in fata la Multiplex. "
M-am gandit ca totusi, avand parte de o asemenea distributie si reclama ,sa gasesc sala plina. De oameni... Nerabdatori :). Am avut o dilema si fata de imbracaminte. E primul film la care ma duceam si ma gandeam cum sa ma imbrac astfel incat sa ma integrez in decorul "floral" al salii.
Se pare ca nu era nevoie de asa ceva. Sala era aproape goala. In afara de grupul meu de 4 oameni, niste prieteni din cartier pe care nu ii vazusem de ani intregi si o supraponderala care isi dirija turmitza de oi FIX in spatele nostru pentru a behai pana la finalul filmului, nimeni nu isi mai daduse interesul pentru aceasta capodopera.
Si asa a inceput primul Musical de manele.
am MURIT de ras. si acum rad cand ma gandesc la toate momentele in care Sorinel deschidea gura. Un asa "actor" de comedie mai rar...
S-a dorit a fi un "west side story" pur romanesc. si pur romanesc a fost...
Romica Tociu si Cornel Palade cu ACELEASI glume expirate pe care le foloseau la TeleEuroBingoShow, un Sorinel care mai bine canta pe TOT parcursul filmului, si un Florin Calinescu chel.
Totusi, de apreciat aparitia lui Octavian Strunila. Mi s-a parut cea mai inspirata aparitie din tot filmul.
Nu cred ca ar mai fi ceva de spus. Trebuie vazut. Este o experienta unica, mai ales daca ai ratat duetul Salam-Paula Seling.

Ah, si sa nu te mire daca iesi din sala fredonand pe scarile rulante ca tampitul "ramona, ramona ramona, RAMOOONAAAAAAAA ". Nu esti singurul :) .

2011 – 19 mai

vorbeam zilele trecute cu o prietena. Ii aratasem ceva scris de mine. Reactia ei a fost una neasteptata. I-a placut extreme de mult. Lucru de mirare...

M-a intrebat „ de ce nu incerci mai mult?”

„adica? Sa scriu o carte?”

„da, ar fi o idee. Sincer, m-am regasit in totalitate in ceea ce ai scris. Cred ca ar iesi ceva bun daca ti-ai pune capul la contributie.”

Atunci i-am spus, in gluma „bine, uite cum facem. Intreaba-ma in 3 ani in ce stadiu sunt. Ok? Daca am inceput ceva, inseamna ca sunt sanse.”

Atunci am realizat ceea ce fac. Nu e prima oara cand fac pariuri pe termen lung sau dau sentinte la o data fixa din viitor. Dar niciodata nu m-am gandit DE CE.

Odata ce realizezi imensitatea lumii din jurul tau si toate posibilitatile viitorului tau, iti faci planuri. Asta se intampla la varste cuprinse intre 10 si 14 ani. Consider perioada aceasta varful dorintelor noastre. Orice e posibil in acel moment. Oricate ne-am dori si oricat de greu ar fi de realizat in realitate, faptul ca imaginatia noastra o ia razna din prisma varstei si a excesului de hormoni, noi vedem acele lucruri Usor de realizat. Si sunt sigur ca oricine ar fi de acord cu mine cand spun ca ne consideram invincibili si orice este posibil. Cine nu s-a trezit intr-o zi de primavara, venind pe drumul calcat de atatea sute de ori , cu ghiozdanul mult prea greu in spate, dupa o zi de „munca” in folosul intelectului , si n-a vazut o decapotabila trecand in viteza pe langa el? Si in acel moment, timpul se opreste in jurul tau. Greutatea din spate dispare instantaneu . Nimeni nu se mai misca. Poza este deja intiparita in capul tau iar tu nu trebuie decat sa schimbi personajul principal. Si... Gata. Ti s-a intiparit dorinta de a fi acel personaj. Ai vizualizat momentul, l-ai simtit pe propria piele in imaginatia ta si nimeni nu-ti poate spune ca nu se poate ca intr-o zi tu sa fi acel personaj din spatele volanului.

Cine nu s-a uitat intr-o zi la televizor si a spus „vreau sa fiu actor” . Cine nu a ascultat un album Metallica si , fredonand pe hol, si-a dat seama ca ar putea sa fie si el solist. Cine nu a vrut sa fie macar pentru o zi astronaut, balerina, aviator, marinar, avocat, medic, presedinte, mafiot.

Dar, ca orice din lumea asta, trece timpul si pentru tine. Si te pomenesti sufland in 18 lumanari. Si parca s-au schimbat putin valorile, dorintele. Ai mai scazut bariera promisiunilor tale fata de propria persoana. Te consideri „realist”. Asta este cea mai buna scuza a unui om in fata propriilor limite. Nu generalizez acum, pentru a nu se intelege gresit. Dar sa fim seriosi. De cate ori nu s-a intamplat sa folosesti termenul in cu totul alte scopuri decat cel..Real? . si de la 18 la 20 sunt doar 2 lumanari distanta. Si destule regrete. Si multe schimbari in interior. Si simti cum usor usor, cu fiecare zi in care te pregatesti de facultate, cu fiecare moment in care nu ai facut nimic pana la 12 noaptea, cu fiecare noapte pierduta, te afunzi in lipsa de timp si retusarea visului pana la stadiul de parte infima a ceea ce a fost odata.

Asta este o problema mare a oamenilor. Uita ce este cu adevarat important pentru ei. Se resemneaza prea repede.

Si atunci, avand in vedere aceasta scadere continua a barierei potentialului nostru, trebuie sa iti amintesti cumva de primele zvacniri ale ambitiei tale.

Asa ca poti incerca exercitiul acesta. Intalneste-te cu prietenul/a ta. Stabiliti o data in viitor departat , dar cu exactitate. Luna zi ora. Spune-i sa isi noteze undeva pentru a nu uita. SI ai grija sa nu uiti nici tu. Fiindca i-ai promis acum ca pana la 23 iti iei motor, pana la 27 nu o sa faci burta si pana la 42 vei avea apartament in Roma. Nu ai vrea sa ii dezamagesti pe cei dragi, nu? Doar si-au pus toata increderea in tine.

Nu te lasa impins de val. Nu te lasa coplesit de situatie. Stabileste-ti puncte clare in viitor. Poate nu vei reusit sa le atingi atunci cand ceasul va suna, dar sunt Sigur ca vei fi mai aproape ca niciodata. Nu uita ce promisiuni ti-ai facut cand erai mic. Resemnarea nu intra in discutie. Integritatea ta fata de propria persoana era absoluta. Ramai la fel...

Si poate vom fi vecini intr-o zi...in Roma...

think You can handle it?

Acum ceva timp m-am gandit ca ar fi cazul sa citesc „1984” , o carte in care imaginatia lui George Orwell face front comun cu o realitate posibila. Aducand in discutie o lume in care drepturile omului dispar, libertatea de exprimare nu exista, iar TOTUL este controlat de atotputernicul „Fratele cel Mare”, cartea reuseste sa sintetizeze extrem de fin ce s-ar fi intamplat daca totalitarismul nu ar fi fost inlaturat de catre generatiile trecute, oferindu-ne noua posibilitatea de a alege viitorul, de a fi liberi in miscare, gandire si actiune. Si totusi, stim oare adevarul despre lumea in care traim?

Un film aparut de ceva vreme, numit Zeitgeist, iti ofera o perspectiva inspaimantatoare despre oamenii care conduc cu adevarat lumea si metodele folosite pentru a ajunge la putere.

Care a fost mecanismul bisericii de la inceputuri pana in ziua de astazi de a acapara actualii „credinciosi”, folosindu-se de naivitatea acestora in scopuri proprii? Care este de fapt adevarul legat de intamplarile din 11 septembrie? Ce a declansat criza economica americana din anii 30 ? De ce a intrat SUA in Primul si in al Doilea Razboi Mondial? Ce a dus la implicarea aceleiasi tari in razboiul din Vietnam?

Toate aceste intrebari isi gasesc posibile raspunsuri in acest documentar. Raspunsuri neasteptate, crude, adevaruri posibile...Toate acestea cu argumente bine puse la punct.

Un documentar care te tine cu sufletul la gura, si care te acapareaza din primul moment.

Si ca o concluzie potrivita pentru acest documentar ,voi incheia prin cuvintele unui personaj din „Angels in America” : „ I usually say, "Fuck the truth," but mostly, the truth fucks you.”

www.zeitgeistmovie.com

Vom fi iarasi ce-am fost si mai mult decat atat!

Petru Rares